Știai că Netflix și-a crescut popularitatea datorită crizei din 2009? Sau că P&G s-a salvat de la faliment pentru că a inventat soap operas în timpul recesiunii din 1929?
Istoria ne arată că de-a lungul vremii au existat mereu companii cameleon. Acele firme care au reușit să se reinventeze când altele au închis porțile.
Articolul acesta îți prezintă 2 exemple ale unor companii care au găsit în crizele financiare o oportunitate. Exemplele lor îți pot servi ca să te raportezi diferit la schimbările din economie și să iei decizii înțelepte.
P&G și stocurile imense de săpun din 1929
William Procter și James Gamble au creat în 1837 grupul Procter & Gamble, unul dintre cei mai importanți producători de bunuri de larg consum. O companie ce avea să devină un trust multinațional. Aceasta produce la ora actuală detergenți, cosmetice, produse de igienă și chiar mâncare.
În portofoliul P&G sunt branduri ca Ace, Pampers, Old Spice și Tide. Deci produse pe care le vezi în magazine mai mereu. Dacă mâine ele ar lipsi, magazinele ar primi întrebări de la clienții nemulțumiți.
Însă au fost și zile când produsele Procter & Gamble erau ocolite.
În timpul recesiunii din 1929, firma a fost foarte aproape să declare falimentul. Pe vremea aceea, P&G producea săpun.
Oamenii simțeau că săpunul poate să fie tăiat lejer de pe lista de cumpărături. Doar era criză de bani și oamenii creadeau că orice nu era vital, nu avea de ce să fie cumpărat.
Cum săpunul nu se mai vindea la fel, stocurile companiei creșteau.
Pusă în fața unei așa situații complicate, P&G a luat o decizie curajoasă. Iar asta a salvat compania de la falimentul aproape sigur.
Rețeta P&G în recesiune: soap operas
Șefii companiei americane au realizat că deși produsul lor nu intra în categoria “de viață sau de moarte” (precum mâncarea), totuși oamenii trebuie să se spele și în recesiune, nu?
Fără săpun și fără să respecte regulile de igienă, sănătatea tuturor putea să fie pusă în pericol.
Dar cum să îi faci pe oameni conștienți de riscul la care se expun când nu respectă igiena? Cum să îi convingi să cumpere în continuare, poate chiar mai des, un produs ce nu e perisabil, nu se consumă repede și nici nu e vital?
Răspunsul P&G: prin educație.
Contrar deciziilor luate de alte companii, compania a decis că trebuie să se promoveze de două ori mai mult în recesiune. Ba chiar să exploreze medii pe care nu le folosise până atunci pentru advertising.
Curând P&G a început să sponsorizeze emisiuni radiofonice care erau dedicate femeilor casnice (targetul produselor de curățenie în acea perioadă)
Asta a mers atât de bine încât în 1933, P&G a lansat primul său serial: Oxydol’s Own Ma Perkins.
Programul a avut succes imens așa că au urmat alte 21 de “soap operas” (telenovele). Numele nu era deloc întâmplător, doar P&G producea tocmai săpun (soap) pe care îl promova în mici operas (piese radiofonice).
Ce a urmat apoi?
P&G și-a creat o divizie specială care se ocupa de producția acestor telenovele. Și în 1950 compania, care începuse cu producția de săpun, a reușit să creeze și să lanseze primul soap opera pentru televiziune, cu imagine și sunet și să își câștige un loc pentru totdeauna în inima consumatorilor.
Netflix: răspunsul la o amendă de 40 de dolari
Când o industrie moare, face loc pentru ceva nou.
E exact ca într-o pădure, unde copacii tineri nu se dezvoltă umbriți de copacii bătrâni.
Când în final un copac bătrân se prăbușește, vlăstarii capătă lumina necesară. Lucru valabil uneori și în economie, unde companiilor mici le e greu să se dezvolte în umbra giganților.
În 2009, “vlăstarul” era chiar Netflix, mamutul de astăzi care în aprilie 2018 avea peste 125 de milioane de abonați în întreaga lume.
Fondată în 1997 de către Reed Hastings și Marc Randolph, Netflix a apărut dintr-o rebeliune.
Hastings este de multe ori citat spunând că el a decis să înceapă Netflix după ce a fost amendat cu 40 de dolari de un magazin.
Amenda era pentru că ar fi întârziat să returneze copia unei casete cu filmul Apollo 13.
Modelul inițial de business pentru Netflix venea să rezolve tocmai problema casetelor închiriate, pe care mulți uitau să le returneze.
Oficial, Netflix a fost lansat ca primul portal on-line de închiriere a DVD-urilor ce se aflau fizic, în magazine. Compania avea în 1998, 30 de angajați și 925 de titluri disponibile.
Dezvoltarea avea să vină în 2009. Atunci, în plină recesiune, Netflix câștigă 3 milioane de membri pentru serviciile sale de streaming a conținutului on demand (la cerere).
Cum a reușit performanța asta în timpul recesiunii?
Printr-o decizie de management curajoasă. Netflix a hotărât să ofere acces nelimitat utilizatorilor săi la seriale on demand. Oamenii au apreciat că pot să își ocupe nelimitat timpul cu filmele favorite, la un cost de doar 10 dolari, iar abonamentele au curs.
În plus, compania a investit constant în customer care și branding, politică ce a adus constant abonați noi și creșteri importante.
La ora actuală, Netflix păstrează aceeași politică a prețului mic, oferind chiar și o lună gratuită (de test) celor care vor să încerce serviciile sale.
După cum ai văzut, ambele exemple arată că acele firme care au inovat în perioada crizei au avut de câștigat.
În cazul în care cauți și alte exemple pozitive care să te inspire să vezi oportunitățile pe care le aduce o criză financiară (și nu doar provocările ei) te invităm să te alături comunității Upriserz.
Înconjoară-te de oamenii care te ajută să crești și de acel context în care primești informații verificate, esențiale ca să iei decizii echilibrate în perioadele tulburi. Află mai multe despre Upriserz AICI.
