În această perioadă, întrebarea care e pe buzele majorității e: cum va arăta economia în 2023-2024? Inflație, recesiune sunt cuvinte pe care le auzim tot mai des. Încet, încet și în România. Dacă luăm un exemplu concret din America, în 1962 costul mediu al unei locuințe era de $ 12,550, iar salariul mediu anual de $ 5,556. Așadar, în 2 ani și 3 luni îți puteai achiziționa o locuință (în 1962), pe când în ziua de azi ai nevoie de minim 10 ani pentru a face această achiziție.
Băncile centrale din toată lumea se luptă cu inflația, dar în același timp se uită atent la acțiunile luate pentru a nu genera recesiune prea mare. Contextul actual provocator e generat de multiplele crize (criza geopolitică, energetică, parțial sanitară, mentală aș zice chiar) și toată lumea se întreabă ce va urma în 2023-2024 și care sunt pașii pe care să-i facem mai departe. Așa că în acest articol, îmi propun să analizăm (fără a fi considerate sfaturi universal valabile) care sunt posibilele scenarii și cum ne putem fiecare dintre noi pregăti pentru ce urmează.
Pentru a face mai clar contextul, o să citez 2 sinteze importante (27-28 august 2022) ale Președintelui FED – Jerome Powell și al lui David Malpass, Președintele Băncii Mondiale la reuniunea șefilor băncilor centrale de la Jackson Hole:
- „În următorii ani vom trece printr-o perioadă dureroasă din punct de vedere economic”
Aceasta declarație a fost făcută la sfârșitul lunii august de Jerome Powell, președintele FED (Banca Centrală din America). După discursul său, bursa de pe Wall Street a pierdut peste un trilion $ din capitalizare. - Preşedintele Băncii Mondiale David Malpass, care nota: „Vom avea nevoie de mai mult timp, poate chiar doi ani, până când inflaţia se va apropia de ţinta de 2 la sută“
Aici consider că până nu știm în ce fel se va rezolva criza energetică și geopolitică pe continentul european nu vom putea afla cât timp inflația este la nivel extrem. Din experiența personală consider că acest termen va fi mai lung.
Îi citez pe cei doi fiindcă FED și Banca Mondială sunt niște actori importanți pe piața financiară.
Adrian Vasilescu (BNR) concluzionează în urma discuțiilor de la Jackson Hole ( simpozionul anual emblematic al Rezervei Federale (Fed) americane, găzduit de sucursala din Kansas City):
1) politica monetară a băncilor centrale va trebui să fie, un timp, mai puternic legată de cuvântul strict;
2) cum, în prezent, preţurile riscă încă să scape de sub control, va fi necesar un sacrificiu mai mare în confruntarea cu inflaţia;
3) presiunile actuale alimentează un proces inflaţionist tot mai greu de stăvilit.
Au mai fost asemenea situații?
Astfel de situații au mai fost pe parcursul anilor, doar că sub forme diferite. De mai multe decenii, economia mondială pendulează între perioada cu bani ieftini (din cauza printărilor masive de bani) și perioada cu bani scumpi (băncile centrale retrag banii tipăriți). În perioada cu bani ieftini se creează bulele în toate domeniile. Iar în perioada care urmează se corectează aceste anomalii. Un astfel de ciclu economic care se repetă de 500 de ani este prezentat de Ray Dalio (un investitor miliardar american și manager de fonduri speculative, care a fost șef de investiții al celui mai mare fond de investiții din lume, Bridgewater Associates, din 1985).
Stagflația
Teama de stagflație (o combinație între recesiune și inflație) este resimtiță acum de toată lumea, însă Europa are șanse să devină epicentrul stagflației mondiale.
Stagflația este situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă. Aceasta creează o dilemă privind politica economică ce trebuie adoptată, întrucât acțiunile necesare a fi întreprinse pentru a micșora inflația pot spori rata șomajului și vice versa.
Există similitudini între perioada actuală în care se manifestă mai multe crize (de la criza energetică, la cea economică și sanitară) și perioada anilor 1970 (criza petrolului) – perioadă care a durat un deceniu.
Inflația este o impozitare mascată a tuturor (mult mai ușor de “digerat” de către marea masă de alegători). Ceea ce înseamnă, de fapt, scăderea puterii de cumpărare care e mult mai accentuată în ultima vreme. Din experiența mea de până acum cred că o să mai continue o perioadă, în funcție și de evoluția situației geopolitice, desigur. Lucru confirmat și de afirmațiile făcute de președintele FED.
De ce suntem mai vulnerabili în România?
Guvernele care s-au perindat la conducere în România au acționat prociclic. Iar manualele de economie recomandă acțiunea anticiclică. Adică în perioade de prosperitate economică să încerci să reduci deficitele bugetare și să lași spațiu de manevră pentru perioadele de recesiune când trebuie să “pompezi” bani în economie. De exemplu, cum se întâmplă în Germania, care acum injectează bani în economie pentru a reduce impactul crizei energetice asupra populației și a economiei. Ori dacă nu faci aceste lucruri rămâi vulnerabil, cum e România în fața acestor provocări.
Totuși, aceste aspecte macroeconomice nu pot fi influențate de oamenii obișnuiți, deci trebuie să găsim o modalitate de a identifica acele acțiuni pe care le putem influența. Adică în ce putem investi astfel încât economiile să nu-și piardă din valoare sau dacă e posibil chiar să-și sporească valoarea în condiții de inflație mare sau chiar stagflație o perioadă. Să fim deci proactivi, nu reactivi.
Cum consider că ne putem noi proteja de efectele pe termen mediu ale stagflației?
- În primul rând, investiția care nu e afectată de inflație e cea în dezvoltare personală (educația) pentru a fi cel mai bun în domeniul în care activezi.
- În al doilea rând, aș investi din 2023-2024 în imobile care pot genera în 5-7 ani min. 200-300% randament. Un exemplu aici, ar fi achiziția unui teren extravilan, dar lângă oraș și transformarea lui într-un teren construibil într-o zonă care este în dezvoltare accelerată și se realizează investiții publice importante.
- In ultimul rând, dacă nu aveți experiența necesară și nu doriți să apelați la un consultant, alegeți varianta simplă de a investi într-un imobil generator de chirie. Dar atenție aici randamentul e scăzut între 5-10%/an (deci sub rata inflației), deci o recuperare a investiției în min. 10-20 de ani.
Ce putem concluziona?
Oportunitățile importante apar în perioade de crize, iar noua normă va fi gestionarea multiplelor crize în care ne aflăm.
Aspectele legate de inflație sunt importante pentru a înțelege că economiilor scad în termeni reali în cazul în care doar le păstrăm și nu le investim. Desigur în această perioadă este important să avem și cash într-o proporție confortabilă. Fiecare trebuie să decidă ce este confortabil pentru familia lui.
De menționat că aspectele prezentate în articol sunt din experiența autorului și reprezintă un punct de reflecție, iar cei interesați de subiect sunt invitați să se documenteze și din alte surse.
Despre Ilie:
Pasionat de investiții imobiliare, Ilie este evaluator autorizat ANEVAR, de proprietăți imobiliare și de întreprinderi și active necorporale. Are un doctorat în finanțe publice finalizat în 2013 și a studiat sustenabilitatea sistemului fiscal românesc. Îi place să găsească cea mai bună utilizare a unui imobil și este implicat în procese de due-diligence pentru investitori străini sau români, cât și expertize judiciare/ extrajudiciare.
