Ca în fiecare an, în luna Mai urmează deadline-ul cu privire la veniturile care se declară prin deja vestita declarație unică și se impun ca obligație de plată mai departe către Administrația Finanțelor Publice.
Mă bucur că pot să fiu alături de voi și să îmi aduc contribuția cu toate noutățile fiscale și reglementările financiar-contabile, să știți că nici de această dată nu sunteți singuri în experiența antreprenorială din acest punct de vedere.
Și să începem cu începutul. 🙂
Ce este declarația unică?
Declarația Unică (formularul 212), reprezintă o declarație fiscală pe care Ministerul Finanțelor Publice (MFP), împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), ne-o pun nouă contribuabililor, la dispoziție an de an, pentru a ne putea declara pe propria răspundere veniturile realizate. Iar data limită cu privire la depunerea declarației unice, respectiv a plății taxelor care survin în urma depunerii declarației unice este 25 Mai 2023.
Găsești aici un link direct de descărcare a declarației unice, pe care îți recomand să-l folosești cu încredere: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html
Prin intermediul declarației unice, toate persoanele fizice care realizează alte venituri în afară de cele salariale, ori toate acele entități comerciale care organizează contabilitatea în partidă simplă cum sunt profesiile liberale ce au obligativitatea de a depune an de an declarația unică (DU). În această categorie de profesii liberale, intră experții contabili și contabilii autorizați – apartenență la Corpul Experților Contabili și Contabili Autorizați din România, avocații – apartenență la Barou, consultanții fiscali – apartenență la Camera Consultanților Fiscali, evaluatorii autorizați – apartenență la ANEVAR, etc. ori acele persoanele fizice care funcționează în regim de Persoana Fizică Autorizată (P.F.A.)/Persoana Fizică Individuală (P.F.I.)/Întreprindere Individuală (I.I)/Întreprindere Familială (I.F.).
Persoanele fizice care obțin venituri doar din salariu, nu au nicio obligație cu privire la depunerea declarației unice. Aceste persoane au contribuțiile și impozitele deja declarate de către angajatorii cu care au încheiate contracte individuale de muncă în conformitate cu Legea 53/2003 (Codul Muncii), unde cei din urmă prin intermediul declarației 112 – “Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate conform Ordinului comun nr. 165/7/1272/456 al ANAF/CNPP/CNASS/ANOFM”, declară sumele de plată aferente taxelor salariale (CAS, CASS, CAM și impozit), iar mai departe achită aceste sume în conturile Bugetului de Stat, în conturile fiscal bugetare aferente.
De ce întocmim declarația unică și ce taxe și impozite declarăm cu ajutorul acesteia?
Cei care conduc contabilitate în partidă simplă (am menționat mai sus cine intră în această categorie) declarăm impozitul și eventual contribuția la sănătate (CASS) și contribuția la pensie (contribuția de asigurări sociale CAS) pentru anul 2022, precum și ceea ce estimăm a realiza în 2023.
De ce am spus eventual?
Dacă ne situăm sub plafonul de 12 salarii minime ( 2.550 x 12 = 30.600 lei) în 2022 sau sub plafonul de 6 salarii minime în 2023 (3.000 x 6), nu avem obligația de a plăti contribuția la pensie sau sănătate, însă dacă dorim, putem opta pentru a deveni asigurați în sistemul public de pensii sau sănătate. În cazul în care ne situăm sub sumele pe care le-am expus mai devreme, singura noastră obligație ar fi impozitul de 10%.
Toate celelalte categorii de persoane fizice care obțin venituri pe care le voi expune în continuare mai jos, au obligația de a datora impozit și atenție eventual contribuție la sănătate (CASS).
De ce încă o dată eventual?
Dacă ne situăm sub plafoanele pe care le-am expus mai devreme pentru 2022 (30.600 lei), respectiv 2023 (18.000) nu datorăm decât impozit, iar pentru a fi asigurați la sănătate o putem face doar opțional, pentru că pur și simplu ne dorim noi asta.
Care sunt acele venituri pe care avem obligația de a le declara prin declarația unică?
Veniturile pe care Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Administrația Finanțelor Publice ne obligă să le declarăm prin declarația unică sunt următoarele după cum urmează:
1. Veniturile obținute de cei care sunt organizați ca P.F.A, P.F.I, I.I., I.F., dar și cei care sunt organizați ca profesie liberală (toate categoriile expuse mai devreme prezintă obligativitatea de a fi înrolați/ înregistrați în Spațiul Privat Virtual – SPV. ANAF doar astfel comunică cu entitățile comerciale pe care le-am expus mai devreme. Toată interacțiunea se realizează exclusiv prin SPV, și doar în condiții extraordinare fizice).
Până pe 25 Mai 2023 se depune și se achită activitatea comercială întreprinsă în 2022. De asemenea, aceștia trebuie să estimeze și ceea ce urmează să întreprindă în anul 2023.
Ceea ce realizăm/întreprindem în anul 2023, declarăm/plătim până data de 25 Mai 2024. Singura excepție de declarare este pentru entitățile care se înființează/suspendă/radiază în cursul anului – termenul este de 30 de zile de la înființare/suspendare/radiere. Termenul de plată rămâne în schimb 25 Mai 2024.
În funcție de sistemul de impozitare pe care îl are fiecare (normă de venit sau sistemul real) P.F.A./P.F.I./I.I./I.F., respectiv profesiile liberale, au obligativitatea de a aplica impozit în procent de 10%, normei de venit (începând cu veniturile anului 2023, nu uitați că datorită O.G. 16, plafonul pentru aplicarea sistemului normei de venit s-a redus de la valoarea de 100.000 EUR la 25.000 EUR) sau profitului realizat (dacă nu înregistrezi profit, impozitul este în mod cert și evident 0 lei), respectiv CASS (Contribuția de asigurări sociale de sănătate) – 10% și CAS (Contribuția de asigurări sociale) – 25% – în mod obligatoriu la depășirea plafonului în cuantum de 12 salarii minime brute (pentru 2022). Dacă nu ați depășit plafonul celor 12 salarii în 2022 (30.600 lei) nu sunteți obligați la a achita CASS și CAS. În schimb opțional (la doleanța contribuabilului – se bifează în declarația unică această doleanță), acesta se poate asigura în sistemul public de sănătate, respectiv pensie.
Pentru anul 2022 plafonul la care ne raportăm/după care ne ghidăm, pentru a fi în conformitate cu legislația în vigoare este de 30.600 lei, iar declarația unică se depune până pe 25 Mai 2023.
Taxele totale pe care ar trebuie să le achităm în caz că s-a depășit plafonul de 30.600 lei sunt: CASS – 3.060 lei, CAS – 7.650 lei (în condițiile de mai sus), impozit – 10% din norma de venit / profit.
Iar în conformitate cu Ordonanța de Guvern nr. 16 pentru anul 2023, cu termen în 25 Mai 2024, avem instituite 3 plafoane după care ne ghidăm și anume de 6 salarii minime (3.000 x 6 = 18.000 lei), 12 salarii minime (3.000 x 12 = 36.000 lei) și 24 de salarii minime (3.000 x 24 = 72.000 lei).
Astfel că vom avea următoarele taxe în tandem cu plafoanele expuse mai devreme:
➡️ CASS – 1.800 lei (18.000 x10%), CAS – 4.500 lei (18.000 x25%), impozit – 10% din norma de venit/profit – pentru cele 6 salarii;
➡️ CASS – 3.600 lei (36.000×10%), CAS – 9.000 lei (36.000×25%), impozit – 10% din norma de venit/profit – pentru cele 12 salarii;
➡️ CASS – 7.200 lei (72.000×10%), CAS – 18.000 lei (72.000×25%), impozit – 10% din norma de venit/profit – pentru cele 24 salarii.
*Atenție maximă la depășirea celor 24 de salarii, pentru că avem parte de taxe dublate pentru cei care depășeșc plafonul de 72.000 lei!
Taxele pot fi achitate și anticipat (în timpul anului), în cazul în care nu se dorește a se achita tot cuantumul odată sau sigur că da, le poți achita până la scadența de 25 Mai al fiecărui an.
2. Veniturile obținute din dividendele distribuite – declarația unică aferentă dividendelor o depunem în 2023 cu scadență de plată în 25 Mai 2024 numai dacă, cum spuneam și mai devreme se depășește plafonul a 6/12/24 de salarii minime brute pe țară – 18.000 lei/36.000 lei/72.000 lei.
Devenim obligați fiecare dintre noi la depunerea declarației unice (chiar dacă avem contracte de muncă valabile, și achităm desigur și aici CASS) în momentul depășirii unuia din plafoanele expuse puțin mai sus, termenul de depunere fiind de 30 de zile. Declarația unică depusă nu mai necesită depunerea niciunei rectificative dacă depășim din prima cuantumul a 24 de salarii din dividende (72.000 lei).
Caz concret: dacă ridicăm în Iunie 2023, direct 80.000 lei de exemplu, sau 100.000 lei sau 1.000.000 lei (sumele sunt pur orientative), deci suntem peste 72.000 lei, este clar că vom depune doar o declarație unică aferentă dividendelor ridicate.
În schimb dacă ne situăm cu dividendele ridicate între plafoane (între 18.000 lei – 36.000 lei sau 36.000 lei – 72.000 lei) vom fi obligați la depunerea de declarații unice rectificative, pentru a ajusta obligația de plată cu privire la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Dacă în 2022, s-a depășit suma de 30.600 lei din dividende obligația pe care o aveam, era de a depune declarația unică în termen de 30 de zile, astfel instituindu-se ca și datorie de achitat către Bugetul de Stat suma de 3.060 lei – termen de plată 25 Mai 2023.
3. Venituri din dobânzi – termen de depunere a declarației unice până pe 25 Mai 2023 pentru anul 2022.
Iată că nici cei care obțin venituri din dobânzi în calitate de persoane fizice în anul 2022, nu scapă de obligativități declarative și de plată. Astfel că este indicat să știi că până pe 25 Mai 2023, se declară și se achită taxele aferente veniturilor mai devreme menționate. Procentul aferent veniturilor din dobânzi este de 10%, iar în cazul în care ai depășit valoarea de 30.600 lei venituri, mai trebuie să depui și să virezi către Bugetul de Stat suma de 3.060 lei, pentru CASS (contribuție la sănătate – și da, se achită chiar dacă o achiți eventual și la salariu).
În schimb prevederile legislative valabile în 2023, spun că, impozitul rămâne în procent de 10% din venituri, cu reținere la sursă, însă de asemenea dacă se depășesc valorile a 6/12/24 (18.000/36.000/72.000 lei) de salarii minime brute, avem obligativitatea să depunem declarația unică prin care vom declara pe propria răspundere cuantumul valoric realizat, până pe data de 25 Mai 2024, și desigur să virăm către Bugetul de Stat și contribuția la sănătate conform plafonului pe care l-am depășit.
4. Venituri din cryptomonede & bursă & vânzare de părți sociale
Absolut la fel, precum în cazul expus mai devreme, și anume cel al dobânzilor, survine obligația de a depune declarația unică până pe 25 Mai 2023 pentru veniturile aferente anului 2022.
Impozitul datorat este de 10%, pe care îl aplicăm profitabilității pe care am realizat-o din intermedierea veniturilor expuse în titlu, urmând ca dacă profitul obținut din intermedierea acestora se situează peste valoarea de 30.600 lei în 2022, să devenim obligați la a datora și contribuția la sănătate la nivelul de 3.060 lei.
În schimb în 2023 pentru veniturile aferente cryptomonedelor și părților sociale, obligația declarativă este eligibilă până pe 25 Mai 2024, pentru care va trebui să achităm impozit de 10%, iar dacă depășim suma a 6/12/24 (18.000 lei/36.000 lei/72.000 lei) de salarii minime brute pe țară, intervine obligativitatea declarativă/de plată și a contribuției la sănătate, pe care o vom realiza tot cu ajutorul declarației unice.
O altă noutate care a intrat în vigoare începând cu anul 2023, este cea cu aplicabilitate directă instrumentelor financiare, dorindu-se practic încurajarea tranzacționării pe bursă. Așadar avem de-a face, începând cu 01 Ianuarie 2023, cu faptul că nu vom mai impozita profiturile obținute din tranzacționarea pe bursă, ci vom doar veniturile.
➡️ 3% pentru instrumentele financiare plasate de până într-un an;
➡️ 1% pentru instrumentele financiare plasate de peste un an.
De menționat faptul că prin intermediul brokerului cu care tranzacționează fiecare dintre noi se va efectua reținerea la sursă a impozitului, pe care acesta îl va declara mai departe în locul nostru către Administrația Finanțelor Publice.
*Au tot apărut în social media articole cu această veste unde erau menționate idei cum că investitorii nu vor mai avea nimic de-a face cu Administrația Finanțelor Publice, pentru că se va ocupa brokerul de absolut toate formalitățile. Parțial adevărat, cu condiția în care ne situăm cu veniturile obținute sub plafonul de 6 salarii (18.000 lei).
Prevederile pe care le-am expus mai sus cu privire la cele 6/12/24 (18.000 lei/36.000 lei/72.000 lei) de salarii minime brute pe țară, rămân valabile și vom fi obligați la depunerea declarației unice prin care să instituim declararea contribuției la sănătate (1.800 lei/3.600 lei/7.200 lei).
5. Veniturile obținute din contractele de închiriere
Pentru veniturile aferente contractelor de chirii, pe care le-am realizat în 2022, vom aplica mențiunile valabile în 2022 (pentru că nu? au fost obținute în 2022), așadar vom impozita 60% din acestea, aplicând cota forfetară de 40%, cu ajutorul căreia vom diminua impozitul.
Exemplu: un contribuabil care obține pe parcursul unui an venituri din chirii de 25.000 lei. Cât este impozitul acestor 25.000 lei?
25.000 lei × 40% = 10.000 lei
25.000 lei – 10.000 lei = 15.000 lei
15.000 lei x 10% = 1.500 lei (impozit final de plată).
De avut în vedere faptul că dacă în anul 2022 s-a depășit plafonul de 12 salarii minime (30.600 lei), până pe 25 Mai 2023, persoana fizică este obligată să achite și CASS la valoarea de 3.060 lei.
Începând cu 01 Ianuarie 2023, nu se mai aplică prevederile pe care le știau marea majoritate astfel că nu mai există facilitatea de cotă forfetară (expusă în calculul de mai sus) de care ne puteam folosi, unde concret impozitul era de fapt 6%, ci avem de-a face cu o cotă procentuală fixă de 10% aplicată veniturilor din chirii.
Însă lucrurile nu sunt atât de negre, având posibilitatea de a ne folosi de facilitate pe care o putem aplica și anume opțiunea de a fi impozitați în sistem real (înseamnă într-adevăr mai mult de muncă pentru că devenim nevoiți la o evidență de contabilitate în partidă simplă, întocmai cum fac cei care sunt organizați sub formă de P.F.A, P.F.I, I.I., I.F.), urmând astfel să impozităm profitul obținut din chirii.
Să aveți în vedere faptul că dacă ați ales opțiunea sistemului real și vă veți deduce eventualele cheltuieli de renovare, mobilier, etc., în vederea diminuării impozitului, să păstrați toate documentele justificative de achiziție și plată.
Tot aici, vă aduc în vedere și faptul că declararea contractelor de închiriere pe persoană fizică se realizează în termen de 30 de zile prin C168 – ”Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune conform cu prevederile OPANAF 2031/17.11.2022”.
Nu uitați și de depunerea declarației unice în termen de 30 de zile de la punerea în vigoare a contractului de închiriere. De asemenea, nu uitați și de cele 3 plafoane, pe care le-am menționat – 18.000/36.000/72.000 lei – dacă le depășim declarăm și CASS, pe care trebuie să o achităm până pe 25 Mai 2024.
Cum depun declarația unică?
Aceasta se depune obligatoriu prin S.P.V. pentru cei care sunt organizați sub formă de P.F.A., P.F.I., I.I., I.F., profesii liberale.
Restul persoanelor fizice (care nu au o formă comercială de organizare), au posibilitatea tot online prin intermediul Spațiului Privat Virtual (se realizează foarte usor contul on-line cu utilizator și parolă, evitând astfel drumurile la Administrația Finanțelor Publice în vederea depunerii declarației unice), cu mențiunea faptului că aceștia au totuși la dispoziție și opțiunea depunerii în format pe hârtie la ghișeul Administrației Finanțelor Publice unde sunt arondați fiecare cu cartea de identitate. De asemenea se poate și prin intermediul Poștei Române.
Cum achit taxele și impozitele pe care declarația unică le impune?
Taxele și impozitele pe care declarația unică le impune se pot achita cash/card direct la casieria Administrației Finanțelor Publice/Trezorerie, sau creând un cont prin intermediul Ghișeului Unic unde vom înregistra cardul nostru personal în vederea debitării sumei de plată. Dacă nu dorim opțiunile expuse mai devreme putem și prin ordin de plată direct în conturile Trezoreriei unde suntem arondați cu cartea de identitate.
Dacă alegem varianta de ordin de plată contul în care trebuie să virăm banii este cel aferent codului fiscal bugetar este „5504” – Sume reprezentand impozit pe venit si contribuții sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”.
Cum găsim codul fiscal bugetar 5504?
Tastăm pe Google – IBAN trezorie si menționăm trezoreria (de exemplu Cluj, sau Timișoara, sau București Sector 1, etc.), unde suntem arondați cu cartea de identitate, în continuare click pe rezultatul căutării, și accesăm PDF-ul aferent trezoriei căutate. Într-un final prin dăm search (combinația de taste CTRL+F) după codul fiscal bugetar 5504, unde vi se va afișa contul în care să virați taxele. Nu trebuie decât să copiezi IBAN-ul în aplicația băncii la care aveți deschis contul. Veți menționa si CNP-ul, asta pentru ca plata pe care o efectuați să fie alocată CNP-ului vostru.
Ce pot face dacă am depus eronat declarația unică?
Dacă am depus eronat declarația unică, mai redactăm o declarație unică, pe care să o depunem, doar că această data, punând bifă pe ”rectificativă”, tocmai pentru a modifica declarația unică pe care am depus-o inițial.
Ce repercusiuni pot exista dacă nu depun declarația unică?
Dacă din diferite considerente nu depunem în termen declarația unică (sau deloc), există desigur și repercusiuni – amendă contravențională cuprinsă între 50 lei și 500 lei. Amenda achitată în termenul de 14 zile, ajustează valoarea la jumătate (deci ar deveni între 25 lei și 250 lei).
Sper că ai citit până aici articolul și că îți va fi de ajutor. Dacă există neclarități cu privire la ce am redactat mai sus, poți oricând să îmi scrii un e-mail la cosmin.dumitrascu@absgroup.ro.
Prezentul articol a fost redactat în data de 08 Mai 2023, de către Cosmin Ștefan Dumitrașcu – Expert Contabil – Manager General și Fondator al ABS GROUP ROMÂNIA, în conformitate cu legislația valabilă în prezent.
Despre Cosmin:
Cosmin este expert contabil și Business Consultant.
Fondatorul companiei ABS Group. Cosmin poate să te ajute la întrebările despre PFA, SRL-uri, impozite și profit etc.
