Ce te oprește să-ți atingi obiectivele

Timp de citire: 6 minute

„Dar ce te oprește?” te întreabă probabil un prieten binevoitor sau partenerul, după ce ți-ai expus cel mai măreț vis pe care l-ai ținut ascuns în cotloanele minții tale. 

Îți frămânți mâinile, în căutarea unui răspuns rezonabil la această întrebare. Gândurile tale se transformă în senzații – tremurături ale mâinilor, puls accelerat, respirație superficială și un sentiment care te apasă ca o piatră peste umeri. 

„Nu pot să fac asta.” 

Și uite așa, visul tău măreț se spulberă cu fiecare sfat bine intenționat pe care-l primești în continuare. 


Cu cât îți aduce mai multe argumente că poți, cu atât găsești mai multe contraargumente că nu are dreptate. 

Închizi subiectul și îngropi din nou visul, undeva departe. 

Trec câteva luni. Îți amintești discuția, zâmbești cu jumătate de gură când realizezi că ești mai departe de obiectivul tău, decât erai în momentul în care ți-ai permis să ți-l imaginezi. 


„Asta e, nu se poate”,

„Alții au noroc”, îți spui tu și privești cu jind pe rețelele sociale cum alții reușesc să bifeze obiectivele pe care și le-au setat. 

Viața merge înainte. 

Și uite așa, ori de câte ori îți permiți să visezi, la un moment dat, apare vocea aia care îți spune „haha, nu poți”. 


Să știi că are un nume. 

Un nume pe care trebuie să-l rostești cu voce tare: frica de eșec. 

Ce este de fapt frica de eșec? 

Când te gândești la frica de eșec, automat îți vine în minte ideea asta: cineva are o frică dusă la extrem când se gândește că nu poate să obțină un rezultat. 

Parcă sună ridicol. De ce ți-ar fi frică? În fond, se mai întâmplă să nu-ți iasă totul așa cum ai planificat. Acesta e farmecul vieții, nu? 

Da, așa e. La nivel mental (sau rațional) ești conștient că nu toate pot merge brici și că atunci când se închide o ușă, se deschide o alta. 

La nivel emoțional, pe de altă parte…

Respirația ți se oprește în gât și brusc plămânii tăi nu mai vor să inspire, doar pornind de la ideea că „poate nu-ți iese.” 

Să știi, totuși, că frica ta e reală. 

E validă. 

Și are sens. 

Pentru că în spatele acestui termen pompos de „frică de eșec”, se găsesc de fapt mai multe frici care se țin de mână și nu te lasă să zici: „no, mai încerc o dată.” 

Acele frici sunt: 

  1. Frica de a simți rușinea 
  2. Frica de a nu știi ce rezervă viitorul, 
  3. Frica de a realiza că de fapt nu ești suficient de competent, 
  4. Frica că cei din jurul tău nu vor mai fi interesați de tine,
  5. Frica că-i vei dezamăgi pe oamenii importanți din viața ta. 

Când aceste frici se cuibăresc împreună în sufletul unui om, forțează 3 tipuri de comportamente extreme: cei care vor să evite eșecul prin epuizare (numiți și overstrivers), cei care evită eșecul prin amânare și cei care acceptă eșecul.

Îți povestim pe scurt cum se comportă fiecare tipar:

  1. Cei care evită eșecul prin epuizare (overstrivers)

După cum le spune și numele, sunt acele persoane care trag de ei până la epuizare, ca să se asigure că țin eșecul deoparte. Sunt cei care compensează eșecul prin succes. 

Deși sunt singura tipologie care au șanse reale să-și bifeze obiectivele, călătoria lor este plină de anxietate (frica aia absurdă care-ți spune „șiiii, dacă se întâmplă *cel mai rău scenariu?*), , lipsă de încredere în propriile abilități și lipsă de încredere în sine, per total (stimă de sine scăzută).

De felul lor, aceste sentimente nu fac nimic altceva decât să te epuizeze. 

Să te forțeze să te gândești de zeci de ori înainte să faci un pas. 

Să te îndoiești de tine constant. 

Și tocmai din cauza acestui efort, cei care evită eșecul prin epuizare ajung să își respecte numele: se epuizează. Ajung în burnout. 

Și din nefericire, de cele mai multe ori, ajung să eșueze. 

Și singurul vinovat pe care-l văd în eșecul lor sunt ei înșiși: competențele lor mai exact. 

Partea cea mai tristă e că de cele mai multe ori nu reușesc să realizeze că de fapt aveau toate competențele necesare, dar sentimentele pe care le-au purtat cu ei, epuizarea sau chiar contextul, a fost cei care i-a oprit. 


În momentul în care îți pun singuri eticheta de „incompetent”, renunță să mai încerce și alunecă treptat, treptat, spre cel de-al doilea comportament: cei care evită eșecul prin amânare.

  1. Cei care evită eșecul prin amânare

Acest comportament e unul dintre cele mai cunoscute. Probabil l-ai practicat și tu, uneori. 


E acel comportament care alege să facă orice altceva decât ce are pe to-do list. Sau ce e necesar.


Sau care amână până aproape de termenul limită și se grăbește în îndeplinirea sarcinii, fără să mai fie atent la detalii. 

Ironia e că cei care evită eșecul prin amânare, chiar își doresc să facă ceva bine. 

Însă nesiguranța în capacitățile lor, anxietatea care-i cuprinde, îi forțează să adopte astfel de comportamente. 


De ce?

Pentru că în momentul în care eșuează, au un motiv „real”: nu au avut timp, au avut prea mult de lucru și n-au mai avut energie să facă asta. 

Specialiștii spun că acest comportament încearcă să evite un adevăr dureros: că poate nu există competențele necesare și se protejează prin scuzele de mai sus.

Realitatea e că le este greu să realizeze dacă ar putea sau nu, din moment ce nici nu încearcă.

  1. Cei care acceptă eșecul 

Ultimul comportament sunt cei care se pregătesc pentru eșec. 

Sunt cei care probabil au suferit de multe ori eșecul și acum simt o frică paralizantă de a mai încerca, chiar dacă contextul este diferit. 


De exemplu, dacă cineva care se pregătește de eșec a avut întotdeauna note proaste la prezentări în școală sau în anii facultății, când trebuie să susțină una la locul de muncă va porni mereu de la ideea asta: „dacă atunci n-am putut să fiu bun, de ce aș putea să fiu acum?”

De multe ori, persoanele care practică acest comportament, eșuează în a înțelege că problema poate fi contextul și nu neapărat abilitățile lor. 

Acest comportament se numește pesimism defensiv: setarea unor așteptări joase înainte de un eveniment care evaluează competențele. Asta se întâmplă pentru că sunt lipsiți de motivație, disciplină, au o stimă de sine scăzută și de multe ori nu reușesc să înțeleagă că nu întotdeauna sunt ei vinovați. 

În plus, când eșuează, acest tipar nu este atât de afectat de eșec precum cele menționate mai sus. Pe principiul: „știam că așa o să se întâmple. Nu mă miră.” 

Și totuși, ce te oprește pe tine din a-ți atinge obiectivele? 

Tiparele de comportament, cum sunt cele de mai sus, de cele mai multe ori vin în alb și negru, fără nuanțe de gri. 

În fond, de asta se și numesc tipare: pentru că sunt comportamente extreme, de cel mai multe ori. 


Dacă ai citit până aici, probabil te întrebi: „dacă nu mă regăsesc în niciuna complet, care mi-e problema?” 

Problema s-ar putea să fie mai simplă decât atât. 

S-ar putea să crezi că ești mai puțin valoros decât ești de fapt. Adică ai o stimă de sine redusă. 

S-ar putea să nu ai încredere în abilitățile tale. 


S-ar putea să nu ai capacitatea de a te adapta în situații noi și complicate. 

S-ar putea să îți fie teamă de succes. Studiile spun că există multe persoane cărora le e frică de succes, în special la locul de muncă. La nivel subconștient, cei care suferă de această teamă, cred că dacă avansează, o să piardă conexiunile cu colegii. Că o să-i urască sau că o să considere că au fost avansați fără să aibă de fapt competențe. 

Sau s-ar putea să nu-ți lipsească nici una dintre astea.

Există o șansă ca de fapt tu să ai toate uneltele necesare ca să-ți bifezi obiectivele, dar să nu știi cum să le folosești. 


Se prea poate ca de fapt să ai nevoie doar de un singur obicei în plus. 


Sau de un obicei în minus. 


Sau de o mică ajustare a mentalității care te însoțește în fiecare zi. 

Partea bună e că poți să afli ce îți lipsește. 

În 11 octombrie, de la ora 20:00 (ora României), împreună cu Lorand Soares Szasz, pregătim un webinar gratuit care o să îți ofere răspunsul mult dorit la întrebarea: care este secretul obiectivelor mari?

Timp de 2 ore, Lorand o să-ți împărtășească 8 secrete (sau trucuri, dacă preferi) pe care el le-a aplicat în ultimii ani și prin care a reușit să își atingă obiectivele mărețe. 

8 secrete pe care și tu le poți aplica

Tot ce trebuie să faci e să: 

Îți eliberezi 2 ore în agendă începând cu ora 20:00 (ora României), 

Și să te înscrii gratuit aici

Cel mai probabil frica de eșec nu o să dispară după 2 ore de webinar. 

O să tot rămână acolo, ca o umbră care te bântuie constant. 

Însă, odată ce ai cele 8 secrete, e foarte posibil ca frica să dispară treptat, treptat, cu fiecare obiectiv pe care-l bifezi de pe lista ta sau din dream chart. 

Probabil că ți se pare o „iluzie” sau „o minciună” sfruntată. 

Dar dacă până acum ai încercat tot ce ți-a stat în putință, iar obiectivele tale n-au fost bifate, de ce n-ai mai încerca și asta? 🙂 

În fond, înafară de timp, nu pierzi nimic. 

Nu crezi? 🙂

Înscrie-te aici!

3 thoughts on “Ce te oprește să-ți atingi obiectivele

Leave a Reply